Despre vânătăi și dans

Pare ușor dar nu e ușor deloc.

,,Atunci când faci cu pasiune, nu simți că muncești’’. Da, sună frumos și e parțial adevărat, dar oricât de mult ți-ar placea ceea ce faci și oricât ți-ai adora meseria, nu ai cum să faci performanță dacă nu muncești … mult, și abia atunci când talentul și pasiunea se împletesc cu munca, apare performanța și inevitabil succesul.

Din exterior pare atât de ușor și atât de simplu dar nimeni nu știe câte ore, câte zile, luni, ani ai muncit ca să ajungi acolo unde ești.

Zilele trecute am făcut un moment special la “Te cunosc de undeva” (va fi difuzat in aprilie) și m-am pregatit temeinic impreuna cu echipa mea, dansatoarele mele, band-ul meu si Petrisor.

Pentru prima oara dupa nastere am reluat si am facut cele mai grele si periculoase figuri acrobatice si in 3 minute de show le-am pus pe toate dorind sa ma autodepasesc fizic.

Nu e prima oara cand vreau asta, sa ma depasesc si sa imi fortez corpul la maxim.
Prima oara am facut-o Mexic unde impreuna cu Petrisor, am invatat de la niste acrobati mexicani aceste figuri acrobatice si a necesitat saptamani intregi pentru a le memora.
Tot atunci mi-am invatat corpul sa nu simta durere atunci cand ma lovesc in dans. Adrenalina e foarte puternica si anihileaza durerea.

Atunci cand execut unele prize, inevitabil ma lovesc cu spatele sau cu genunchii de pamant si stiu asta, stiu ca va urma sa ma lovesc, dar pe moment nu simt nicio durere si imi asum ca o voi simti mai tarziu in noapte.
Abia cand ajung acasa, cand machiajul cade si lumina se stinge, corpul se relaxeaza si abia atunci simt vanataile si durerea musculara.
Ma rasfat cu o baie fierbinte si imi spun ca maine trece si da, va trece.. pana la urmatorul show.

Da, ma vedeti zambind, pare ca zbor si ca plutesc in aer, dar asta nu inseamna ca este usor si ca nu ma doare.
Ma doare dar the show must go on si da, vreau sa am cele mai spectaculoase show-uri chiar daca asta presupune, munca multa, efort supraomenesc si cateodata durere.